După confluenţa cu pârâul Plavisevita, Dunărea intra în cel de-al treilea sector de îngustare, Cazanele Mari, flancat de abrupturile calcaroase ale Ciucarului Mare (316 m) şi ale vecinului său sârbesc, Veliki Strbac (768 m).
Pereţii Cazanelor Mari au înălţimi de peste 200 m, iar lăţimea medie a albiei este de 150 m. În pereţii Ciucarului Mare se deschid mai multe guri de peşteră, dintre care două sunt mai importante, Gura Ponicovei şi Veterani.
Peştera Gura Ponicovei prezintă mai multe niveluri de galerii, cele inferioare fiind active. Dintre galeriile fosile, cea mai spectaculoasă este Galeria Concreţionara, precum şi Sala Coloanelor.
Aici, apă şi timpul au creat stalactite şi stalagmite de forme şi mărimi diferite, domuri şi coloane, podeaua de calcita albă, gururi, perle de cavernă, draperii etc. Tot în această peşteră au fost găsite oase de urs şi de hiena de peşteră, precum şi de cultură halstattiana.
Peştera Veterani este cunoscută din timpuri străvechi, fiind consacrata de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis.
În acest areal al Cazanelor Mari se dezvoltă o floră diversificată, cu elemente central şi est-europene, dar şi elemente submediteraneene, endemisme şi relicte iubitoare de căldură şi uscăciune, dintre cele care au supravieţuit epocii glaciare.
Se remarcă o serie de arbuşti, precum liliacul, cărpiniţa, arţarul bănăţean, mojdreanul, scumpina, dar şi numeroase alte varietăţi de stânjenei, campanule, lalele şi ferigi, ce şi-au găsit adăpost în stâncăriile neospitaliere ale defileului.
Foto: gazetadinvest.ro
[su_custom_gallery source=”media: 676,708,707,706,705,704,703,702,701,700,699,698,697,696,695,694,693,692,691,690,689,688,687,686,685,684,683,682,681,680″ limit=”100″ link=”lightbox” width=”120″ height=”120″ title=”never”]